Fragment de vis


   Posibil să fiu fragment din alt trecut , cu o aripă neagră agățată strâmb, căutând mereu în noaptea cu străluciri stelare aripa pierdută, sfâșiată de ramuri uscate, uitată poate pe o bancă în parcul cu alei obosite de pași rătăciți . Privesc cu nepăsare imaginea unei crengi negre, agățată ca semn al unui destin de astrul nopții . Nepăsare și atât . Mă descompun în fragmente de amintiri , cu iluzia că vreodată le voi găsi aruncate într-un cufăr prăfuit. Ucid cu nepăsare ultima imagine reflectată în oglinda acoperită de giulgiu.     Sunt stăpâna nepăsării, în anotimpul cu ploi care sfâșie imagini funebre .

Foto : Google

Din întuneric, o voce caldă mă trezește din uitare..Dinu ! – Ai uitat că sunt mereu aici ?

L-am privit, era trist, mi-a atins ochii și mi-a șoptit ceva cunoscut_ ” Oamenii se împart în două categorii : cei care caută sensul vieții fără să-l găsească și cei care l-au găsit fără să -l caute.”

Emil Cioran .

Dinu …

Fantasme


Noaptea sparge porțile viselor închise cu lanțurile de lumină ale apusului. Apar umbrele care guvernează aproape patologic mintea.Energiile nebănuite ale nopții, se învârt în cercuri iluzorii prin proiecțiile ciudate ale unei realități, percepută dincolo de cuvinte. 

„…l-am văzut sosind, am sperat o clipă doar că va zâmbi așa cum o făcea adesea,  ușor malițios. Nu, nu a zâmbit. A apărut tăcut, m-a privit cu tristețea omului sosit parcă din alt veac, a popsit cu obișnuita-i eleganță aristocrată,  în fotoliul. M-a privit îndelung tăcut, un chip frumos, fără cuvinte. Și l-am văzut plecând, pierzându-se în noapte,  pe o alee cu luciri lunatice după o ploaie de vară. Fără cuvinte, i-am strigat numele în noapte. Părea obosit, obosit poate de atâtea zboruri cu neguri sub aripi Frumos, tăcut și obosit. Știa, știa că privirea mea va fi aripă desprinsă din suflet, care-i va atinge urmele pașilor pierduți în noapte. Am privit, oglindă pustie, suflet trist la țărm de noapte….”

   Am privit micul înger prins în rochia îmbrăcată …era un dar.


  Născuți în tenebrele nopții, monștrii  de neguri,  se risipesc spulberați de magia îngerilor…

…A.G.