Reprezentativ

La Diada de San Jordi…


Sigur, ăsta era motivul plecării în Barcelona. Numai că, așa cum bine mă cunosc, taman acolo nu am ajuns ! 😀

Aeroport – destinație Vilafranca. Punct și de la capăt. Despre Barcelona se scrie mult și bine, pentru mine înseamnă oarecum „acasă ” .

Nu ! Fără bus-urile turistice, fără ghid turistic în sac !

Așadar am plecat așa, aiurea prin Catalunya, până am reușit să mă rătăcesc în stații necunoscute. Spre seară, telefonul bâzâia enervant în buzunar. Cineva drag suna disperat. În final am reușit să ajung la destinație.

A doua zi am renunțat la planul inițial, și am hotărât să văd „la pas” melanjul de culturi și epoci specifice capitalei Catalunyei.

Vilafranca – plantații de măslini și „balerinas” 😊.

Barri Gothic _ cartierul vechi, cu piațete mici,galerii de artă, străzi înguste. Fascinant pentru mine.


Universitat de Barcelona. Impresionant!

Palau de la Musica Catalana.  Pentru prima dată mi-am permis să ascult un concert de orgă în celebrul palat.

Și o cafea pe terasă 😊

Păi asta a fost doar pentru o zi, după 8 ore de tăndălit, am găsit o „bancă ” 😀; loc bun pentru o cafea la pachet și o țigară. No, că io aveam în dotare și o scrumieră portabilă.

Până în 23 aprilie, de La Diada de San Jordi, am înțeles că Barcelona mai are mistere pentru mine!

Și sigur , La Rambla !

Nu am renunțat!

Mediterana! Costa Brava!

PS ! Am uitat ceva…

Și acolo…

Foto_ MaRia

Reprezentativ

Unui Demon…


Mă închin zorilor cu gene amorțite de somnul nopții …

Florilor răsărite din culorile curcubeului.

Mă închin astrelor apuse în mistere…

Pământului Paradis,Universului strălucire…

Închinare lui Phoebus – Apollo, cel cu divina liră.

Nectarului din cupele Hebei !

….unui „Demon din trecut ” !

„Nu-i da poetului crezare..” _ Lermontov

😊

Reprezentativ

Măreția tăcerii 


Deșertăciune…

E frig, e martie și e frig. Preotul spune ceva despre calendarul după vechiul rit. Se pare că suntem inca în februarie, asta am înțeles.

Înțeleg…”și iarăși m-am uitat la morminte și am văzut oase goale și am zis:oare, cine este împăratul sau ostașul, bogatul sau săracul, dreptul sau păcătosul..”

Păcătosul, sună ca un ecou…

Plec de lângă mormânt, e frig și vântul răstoarnă flori stinse și ele de trecerea timpului. Pe o bancă un bătrân mă privește trist, e privirea unui sceptic aflat pe banca bătrâneții. Îl privesc , pe fața pământie ochii par aburiți de frig, de amintiri…

Amintiri….

Privesc cu uimire un mormânt fără cruce, anul nașterii :1829 decedată în _ …., a fost uitată în veșnicie.

Veșnicie….

Vântul bate cu nepăsare peste lespezi marmorate unde dorm orbite goale, goale de lumină.

Lumină….

E frig în martie, și vântul trece peste veacuri ascunse în morminte.

Deșertăciune….”vanitas vanitatum et omnia vanitos….”(Ecleziastul)

Privesc cerul pustiu de soare și zâmbesc, eu vreau să trăiesc cu bucurie chiar dacă e martie și vântul bate. Acum știu ca nu sunt pulbere de stele, nici fir de nisip, sunt un suflet…

Suflet  🙂

 

Foto_MaRia

si zambesc catre viata ! 🙂

Reprezentativ

ROMÂNIA                „Wild Carpathia 2 subtitrat romania”


Reprezentativ

 😊 „Luxul înseamnă să ai nonșalanța unui tricou într-o rochie scumpă.” _ Karl Lagerfeld     Cosmopolite 2016/17 Métiers d’Art show – CHANEL 


Articol video.

Sursă:  😊 „Luxul înseamnă să ai nonșalanța unui tricou într-o rochie scumpă.” _ Karl Lagerfeld     Cosmopolite 2016/17 Métiers d’Art show – CHANEL 

Reprezentativ

 😊 „Luxul înseamnă să ai nonșalanța unui tricou într-o rochie scumpă.” _ Karl Lagerfeld     Cosmopolite 2016/17 Métiers d’Art show – CHANEL 


Reprezentativ

Păi? Compunere în ianuarie 😀


Dacă -i iarnă m-am gândit să aduc puțin „romantism” 😂..

Că nu de alta, da’ numa de iubiri de toate vârstele și felurile citesc. Oameni buni, e iarnă adevărată, iarna aia care pe mine mă face să țopăi de bucurie, da no, fiecare cu gândurile lui. Și când caut una, de obicei găsesc ce nu caut (nestatornica e numele meu 😊).Gata, acu despre compunere. Nu nu, nu io am scris-o ! 😂

Reprezentativ

Puțină liniște…„Hallelujah- Lindsey Stirling- #aSaviorIsBorn” 


 

Și …

La mulți ani !

Happy new year !

Vouă prietenilor mei, un an frumos ! 😊

Reprezentativ

In memoriam. On Xmas Day Michael passed away…..„Last Christmas – George Michael (lyrics)” 


Reprezentativ

😊Crăciun fericit! Merry christmas everyone !      Michael Buble ft Thalia – Mis Deseos / Feliz Navidad (NBC – A Michael Bublé Christmas)” 


Reprezentativ

Daniel Dorobanțu_ musician &visual artist                       Thy Veils – Live in Elisabetin” 


2016-12-15-22.34.33.jpg.jpgThy Veils_romanian modern classical project, founded 1995 by Dani Dorobantu

Reprezentativ

„FROZEN – Let It Go Sing-along | Official Disney HD” 😊


Reprezentativ

I like Alexander Rybak 😊         „Nobel Prize Fairytale – the RIGHT version – Alexander Rybak” 


Pentru zâmbet, pentru că . …îmi place .

P.S. -Atenție, nu este o dedicație , îmi place Alexander  Rybak și atât .

Reprezentativ

😊Coldplay -Adventure of a Lifetime- Live at Wembley Stadium London


Reprezentativ

     Iarna…


Decembrie ! Frunze căzute, raze piezișe strecurate printre crengi obosite de tristeți, năluciri, pleoape stinse, noiembrie,năluciri, vise fără sens…O scenă pustie peste care a căzut cortina. Am visat noapte de noapte, file de calendar – noiembrie rupte,sfâșiate. Și a sosit, știa că o aștept, redându-mi zâmbetul !  Iarna !

Reprezentativ

Fragment de vis


Posibil să fiu fragment din alt trecut , cu o aripă neagră agățată strâmb, căutând mereu în noaptea cu străluciri stelare aripa pierdută, sfâșiată de ramuri uscate, uitată poate pe o bancă în parcul cu alei obosite de pași rătăciți . Privesc cu nepăsare imaginea unei crengi negre, agățată ca semn al unui destin de astrul nopții . Nepăsare și atât . Mă descompun în fragmente de amintiri , cu iluzia că vreodată le voi găsi aruncate într-un cufăr prăfuit. Ucid cu nepăsare ultima imagine reflectată în oglinda acoperită de giulgiu. Sunt stăpâna nepăsării, în anotimpul cu ploi care sfâșie imagini funebre .

Foto : Google

Din întuneric, o voce caldă mă trezește din uitare..Dinu ! – Ai uitat că sunt mereu aici ?

L-am privit, era trist, mi-a atins ochii și mi-a șoptit ceva cunoscut_ ” Oamenii se împart în două categorii : cei care caută sensul vieții fără să-l găsească și cei care l-au găsit fără să -l caute.”

Emil Cioran .

Dinu …

Reprezentativ

Requiem in November


 Am sufletul „funerar veșmânt „, nu mă mai întreb de ce noiembrie mă duce mereu la Bacovia . Astăzi a fost Bacovia ,  în tot și în toate . Suflet gol, copacii triști m-au privit  cu frunze uscate , plutind trist în bătaia vântului . 


Pribeag în noiembrie , mi-aş dori să fiu vânt , să înțeleg vuietul lui . Nu, nu e durere, e o tristețe pe care nu pot, cred că nici nu doresc să o alung. Apasă cu duritate pe tot trupul meu înghețat . Mă privesc în vitrinele nepăsătoare , văd doar un chip cenușiu , etern rătăcitor . Simt stropii ploii alunecând pe fața fără urme de viață .  Am pierdut zâmbetul . Nici nu îl vreau . Când se va sfârși noiembrie , îmi voi îmbrăca veșmânt alb și mă voi prăbuși în nori de zăpadă..să uit. Sunt doar un suflet fără noiembrie , un suflet înghețat în lacrimi transformate în ace de gheață , dure .. Cui îi pasă ? Mie nu, ar trebui să întreb Universul de ce m-a trimis aici în noiembrie . Nu mai vreau răspuns . Am rămas o vreme cu privirea agățată în mișcarea tristă a unei frunze, pe care vântul o arunca în zbor trist către pământ . 

  Am fost cândva un copil fericit . 


Reprezentativ

Rădăcini …


Mary mă aștepta în fața Operei. Era necesară întâlnirea , la ora asta este deja în avion . Ne-am așezat la o masă și am planificat în detaliu plecare mea. M-a privit puțin tristă , și -ar fi dorit să plecăm împreună .

Locuiește în Barcelona de 15 ani, vizitele mele acolo au fost mereu în fugă . De data asta e vorba de altceva ,  sunt multe aspecte de lămurit, avem nevoie de timp.

– Copilu’, evident tu știi, mai am puțin timp , tu trebuie să conștientizezi că trebuie să mă completezi. Am rămas cu timpul în toamna asta, nu știu când …

Am privit -o cu durere. E singurul suflet în care mă regăsesc. Dacă toamna asta mă rupe de prezența ei, rămân poate doar către o iarnă, în care poate doar Dinu mai are puterea să mă facă să uit. Știe să mă oprească, o face într-un mod ciudat, îmi povestește despre nopți cu spiriduși căutători de comori ascunse în suflete .

O ascult pe Mary cu atenție, încerc să strecor în minte fiecare detaliu .

– Aș relua Dostoievski și Tolstoi , dar nu am timp . Cred că o carte trebuie să te facă mai bun, sau mai empatic față de suferințele semenilor. Sigur, există o estetică a sufletului , trebuie aflată, tu știi asta, ți-am mai spus asta .

A  deschis o carte în care de obicei avea câteva foi cu notițe,și -mi citește _ „A-i  studia pe L.Tolstoi și pe Dostoievski înseamnă a dezlega taina lui Pușkin în noua poezie rusă.” Știam ce dorește. Mary e scriitoare, deși scrie în franceză nu mai există timp pentru traducerea textelor. Cineva, undeva, i-a limitat timpul. Brusc a schimbat discuția, mi-a amintit de livada dăruită de familia noastră mănăstirii Sfânta Ana , acolo unul din merii plantați de tatăl meu are rădăcinile uscate, dar ca un miracol , lângă o rădăcină tristă a răsărit un vlăstar .

– Copilu’, e o formă a continuității sufletelor părinților . Să-l duci pe Dinu să vadă. Unchiul a sădit acolo pomii, a fost darul lui făcut pământului, la nașterea ta.

S-a înserat, Dinu a apărut..Am îmbratisat-o cu durere … Sigur , sper să nu fie ultimul drum spre Barcelona .

– Ai privirea înghețată, ce se  întâmplă ?

În drum spre casă, în mașină , Dinu mă privea îngrijorat .

Cioburi de sticlă îmi picurau din ochi , lacrimi cu duritatea acelor de sticlă spartă …

Mary !

Dinu…necunoscut ?  Zâmbesc trist, îi simt privirea …

 

 

Reprezentativ

Dacă aș fi noapte…


„Nu sunt poet, nici nu știu dacă aș îndrăzni să scriu o poveste,  sunt doar omul care zboară deasupra norilor.

Îți spun doar că ….

Dacă aș fi noapte, te-aş înveli în straie de stele, dacă aș fi vânt aş pluti ușor ca un cânt celest în jurul tău, aș alunga toate amintirile tale cu stropi de ploaie, dacă aș fi astrul nopții, te-aş cuprinde în strălucirea lui…

Atunci poate, aș aduna în mâini tremurânde sufletul  tău încătușat în amintiri trecute, de teamă să nu-l pierd…

Te-am așteptat, te voi aștepta…

Nu ai înțeles că ochii mei au culoarea universului?  Este universul pe care -l prețuiești. Ești gândul meu când zbor, și când văd zorii…

Mă întorc în curând, și te voi înveli cu albastrul ochilor mei,să nu te pierd în alte anotimpuri… ”

Dinu

 

   Am citit-o ca pe o poveste sosită dintr-o stea. Am privit cerul în noapte, undeva sus, printre stele, clipeau luminile unui avion. Atunci mi-am amintit unde l-am văzut zambindu-mi prima dată…

Dinu..mi-e dor de aripi !

Reprezentativ

Necunoscut în noapte…


2016-09-02-22.57.06.jpg.jpg„Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă !”_ Nichita Stănescu

 

araoimi

Sunt imagini, vise care mor în toamnă.

Compasiune, descompunere, uitare… În culorile frunzelor , se oglindesc florile adormite ale verii. Uitare. Nici acum nu știu concret ce aș dori să uit. Aș dori să spun că știu, deși nu doresc. Să nu mai fie noiembrie umbrit de fața mea palidă, un noiembrie în care am paşit tristă, un noiembrie de care mi-e teamă. Am fost un chip care călătoream cu fața palidă, cu sufletul îmbălsămat în negru… drumul lung către gropi negre, reci, morminte, îngeri, chipuri inerte… Noiembrie se configurează în alt plan, trist, obosit în amintiri care nu au puterea să pășească spre uitare. Uitare ? Frunze uscate, mototolite în galben, zboară în vântul cu foșnet oftat. Copaci gri, vitrine cu botine, pălării, umbrele, stropi de ploaie mărunți cu sclipiri diamantine, picurând pe vitrine fumurii. E ora 23, și acustica clopotelor sună clar în noapte… Se spune că e bine să asculți ciudata simfonie a vieții, să zâmbești chiar și distorsiunilor ivite în cale, e ușor ?, e greu ? Nu știu. În absența luminii se aprind lumânări, am șoptit către copacii întunecați….

– Te-am căutat ! Cu cine povestești în  șoaptă ?

A trecut ceva timp de când nu l-am văzut. Cu părul negru răvășit de vânt, chipul cu ochii albaștrii, m-a privit zâmbind. Mi-a ridicat umbrela căzută lângă copacul gri și i-am simțit mâna caldă pe fața plină de picurii ploii. Frumos, nici înger , nici demon. Am îndrăznit să-i spun.

– Nu ești nici înger, nici demon, nu-i așa ?

– Sunt ce alegi tu să fiu, pot fi prezentul care îți cere să uiți. Îți amintești ? Ultima dată am urmărit pașii tăi în august, în timp te-am pierdut. Atunci am numit întâlnirea miracol, acum trebuie să înțelegi că este realitate. De ce alergi mereu către noiembrie-amintire ? Tenebrele nu ajută.

L-am privit curioasă printre stropii de ploaie, am înțeles atunci intensitatea privirii… Mi-a prins mâna cu blândețe și am paşit în noapte, ascultând șoaptele frunzelor triste. A început să-mi vorbească încet, cuvintele aveau o magie neașteptată…. Mi-a atins ușor încheietura mâinii și a zâmbit.

– E…târziu, am spus repede, încercând să alung ceva care seamăna a bucurie.

– Târziu ? Nu, abia acum este inceputul unui miracol. Te-am regăsit. Îți ascult vocea, o simt în interiorul meu, tu ești sensul căutărilor mele, nu mă poți opri, nu poți opri bucuria…

Ce toamnă…

 

Reprezentativ

Despre…fashion! 


„Moda nu este despre etichete.Nu este pentru branduri. Este altceva care vine din interiorul tău.”

Ralph Lauren

Reprezentativ

😊 …mă scuzați, chiar îmi place… P!nk – Stupid Girls” 


Reprezentativ

Pentru că e cea mai frumoasă poveste. …                   „Antoine de Saint Exupery – Micul Print” pe YouTube


Reprezentativ

Necunoscut  în noapte…


Au trecut  două zile….

Au trecut  două zile de când în  noaptea  întunecată, i-am auzit pașii în urma mea.O privire hrănită de astrul nopții, m-a privit  iscoditoare . Cu o forță incendiară a alungat cu repeziciunea unui fluviu rațiunea. Am simtit-o sfredelitoare, stranie.

Atunci privirea de un albastru  intens mi-a povestit ceva  ciudat. Similitudini. Fotografia unei femei  fermecătoare și brățara, aceeași  brățară pe care  o  port de ceva vreme.

Au trecut două zile în care am încercat  să  uit cele întâmplate. Privirea, brățara..

Am ajuns acasă ca de obicei târziu, pe aceeași alee cu pavajul spălat de ploaie, cu gândul către ziua în care furtuna a curățat cu tunete și fulgere strălucirea zilei de vară, stingănd zările aprinse de soare. Eram eu și vibrația nopții. Am scos înfrigurată cheile și mi-am văzut încheietura mâinii. Nu, brățara nu o aveam. Sigur am uitat-o acasă.

– Ai uitat brățara ?

Ca o atingere ușoară de vânt, șoapta a străpuns liniștea nopții. Am privit uluită mâna întinsă către fața mea. Ochii albaștrii întunecați de umbrele nopții, m-au privit intens, întrebători. Ne priveam fără răspuns, o interacțiune nonverbală în  lumina palidă a nopții. Am încercat să înțeleg complexitatea privirii lui. Un fulger uitat de nori a străpuns  cerul, amintindu-mi de noaptea în care l-am întâlnit prima dată.

– Nu-ți fie teamă, deși poate ar trebui; în general oamenii se pot întâlni întâmplător în nopți întunecate sau…

– Sau ce ?

– Sau..nu ! Poate e timpul să  înțelegi că voi călători de fiecare dată când pașii tăi vor străbate aleea .

– De ce  apari la aceeași oră?

– Este ora ta, ora nopții în care ochii mei îți citesc gândul. Nu te speria, nu vreau  decât să-ți păstrez pentru  câteva minute imaginea.

Poate ar fi trebuit să fiu cuprinsă de spaimă,dar am înțeles că sunt imaginea pierdută din fotografia lui.Am crezut că va încerca să -mi lămurească misterul.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Am simțit o atingere  ușoară pe încheietura mâinii…

– Te voi căuta la nesfârșit, până mâinile noastre vor împleti  străluciri de stele, și  atunci  vei înțelege privirea mea..

Poate…

 

 

Reprezentativ

MIRIAM


imageA fost un gand, ea este o poveste…

-Miruna, eu sunt doar o poveste ?

Continuă lectura „MIRIAM”

Reprezentativ

Solitudine …în iunie


image

Căutam prin iunie în visul fiecărei nopți destinul parfumului de crin.
  Fulgerele nopții, m-au trezit brusc.
Am deschis larg geamurile. Iubesc ploaia, tunetul, fulgerul. Fac parte din miracolele care mă fascineaza.
  Ciudat. În dormitor persista mirosul crinilor albi de pădure, deși nu aveam nici măcar o floare în cameră.
  

image

  Acolo s-a oprit visul.
     În grădină. În acel iunie cu …
– E o seară frumoasă, nu ?
      L-am privit speriată. A început să-mi spună ceva despre o plecare cu avionul. M-a privit zâmbind. Am înțeles că va pleca.
  –   Vrei sa vii cu mine ?
  –   Nu, pentru că știu, știu că vei reveni !
    A plecat lăsând în măreția serii,

image

amintirea ochilor mari și negri, în contrast ciudat cu albul magic al crinilor…
    Magici ochi, magică seară.
    A fost un iunie uitat în vis..

totul e vis…A !

Reprezentativ

România vs Franța_EURO 2016


În deschiderea campionatului, Anghel Iordanescu, spune că „România nu va juca defensiv” !
Franța în alertă maximă !
Mai sunt câteva ore bune de așteptare. ….

image

image

Reprezentativ

Sensation Baby-Elefant beim baden — nz


http://player.ooyala.com/iframe.js#ec=Q0N3UxdDqK99w6oHx6N8Jy1N91ed5xo7&pbid=ZTIxYmJjZDM2NWYzZDViZGRiOWJjYzc5 Baby-Elefant rutscht und gleitet, während sie gebadet Sehen Sie sich das virale Sensation Trouble the elegraph Schlupf und gleiten in eine Badewanne genannt.

via Sensation Baby-Elefant beim baden — nz

Reprezentativ

Ore de taină


image

Încă o noapte…
Nici o lumină în ochii stinși de aburul rece al morții….
Îmi doresc să fie ultima oară, când doamna care-și flutură mantia neagră, să mai treacă pragul …
Sunt cumplite minutele când privești cum pleacă un suflet…
Nu e nici lumină, nici noapte.
Cenușiu. Există demoni cu aripi de îngeri în spate….
Moartea, un drum tăcut…
Liniște…
Am stins lumânările, nu își au rostul.
Doar îngenuncheri în fața morții.
Rămân doar suflete stinse și durere…
Să privești astrele…
Ție îți vor oferi lumina.
Tanu…ultimul drum.

Reprezentativ

În căutarea adevărului….


image10 decembrie 1980
   ” Există oameni cultivați și inteligenți, care pot spune oricând ceva plin de spirit cu privire la orice subiect și în orice împrejurare. Ei pot fi străluciți, fermecători, rafinați până la refuz, dar totul,  în acest caz, nu este decât jerba unei minți rutinate cultural, care nu a ajuns să aibă un punct de vedere asupra lumii și îl desfășoare unitar, suveran și coerent asupra oricărui detaliu al ei. Aceasta este poate deosebirea dintre gândirea speculativă și „simpla” cultură de rasă a oricărui intelectual rafinat.”

Gabriel Liiceanu _ Jurnalul de la Paltinis

 

 

 

Reprezentativ

Maleficent



Posibil. Posibil să mi se spună ca basmul nu poate suferi modificări.
Pai nu schimbăm. Doar că uneori redevenim copii, și poate dorim să avem sufletul curat. Și neobosit, nemurdărit de…răutate.
Să fim pentru o clipă sinceri.
Răul există în fiecare, atâta vreme cât avem leziuni sufletești, și aici nu fac referire la durere. Invidia este ca un vierme, un măr roșu, frumos, gol și întunecat pe dinăuntru.
Mereu am încercat să „ocolesc” oamenii bolnavi de boala asta, că boală cred că este. Că uneori o văd, chiar dacă se pare că nu am observat-o.
Și până la urmă Maleficent, a existat și există, încă.
Și aici, în film, Frumoasa din pădurea adormită, nu este trezită din somnul etern de iubirea unui prinț. Că nu e vorba de iubirea aia.     Despre care eu nu cred. Mă iertați, da chiar nu cred.
Maleficent își redescoperă universul magic din tărâmul de vis, grație Aurorei, un copil frumos, un suflet curat.
Atât. Restul e poveste. 🙂

 

Reprezentativ

Westlife and Secret Garden – You Raise Me Up (Nobel Peace Price Concert 2005) HD”


Reprezentativ

Ed Sheeran – Make It Rain


„And the seas are full of water
That stops by the shore
Just like the riches of grandeur
That never reach the poor
And let the clouds fill with thunderous applause
And let lightning be the veins
And fill the sky
With all that they can drop
When it’s time
To make a change”

Maria

Reprezentativ

Blessed


 

image

  Am primit o invitație. Scria „vă așteptăm cu drag”.

image

Nehotărâtă. Să merg, sau nu…
Am plecat. Lume destul de multă.
Și amestecată. Medici, actori, oameni de radio și televiziune. Și eu, pe acolo.
Nu vreau să remarc cine completa sala.
Pentru mine și omul care curăță rigola este important. O sală obișnuită, sigur, nu eram la operă. Deși o cunosc pe Simona Vintilă, de fiecare dată mă uimește. Nu sunt o sensibilă. De data asta m-a surprins faptul că Blessed m-a emoționat. O piesă despre boala  Alzheimer.

Nu am rămas la bufet. Afară ploua mărunt. Am hotărât să merg prin ploaie.    Să cuget. Despre ce ?
Despre pierderea identității, despre faptul că în seara asta am înțeles că viața este frumoasă dacă nu ai pierdut ceva de preț. Identitatea.
Am zâmbit către Univers, orașul era destul de pustiu. Pentru prima dată eram eu ! Singură, fără prieteni într-o seară cu picuri mărunțit de ploaie, în orașul adormit…eu am ales să-mi păstrez rațiunea …

 

image

După 20 de ani de activitate, Societatea Română Alzheimer Filiala Timișoara, a oferit un spectacol motivațional, pentru felul în care trebuie să înțelegem că viața este un dar…

Mulțumesc dr. Aurora Heim, o prietenă cu mult suflet !

 

 

Reprezentativ

Esențe de aprilie


” Se mai întâmplă să ne îndrăgostim de un fenomen al naturii. Byron a mângâiat un fulger,  Li Po a îmbrățișat oglindirea lunii în apă, Shelley a adormit printre valuri, iar Empedocle s-a îmbătat cu lavă (…) .
Frumusețea ploii stă în caracterul ei imprevizibil. De fiecare dată atingerea ei mă surprinde…”
Martin Page

image       …și plouă în oglinzi ciudate.

    „Să spui că îți place ploaia înseamnă să te recunoști diferit. „
Și da, îmi place ploaia !
În sfârșit de aprilie.

image

Publicat de pe WordPress pentru Android

Reprezentativ

„Diforini Moda Infanto Juvenil: Colecao Outono Inverno 2016”


Să crezi în frumusețe, să asculți șoaptele spiridușilor, să transformi nimicul în orice….
” Un copil poate oricând să-l învețe pe un adult, trei lucruri: cum să fie mulțumit fără motiv, cum să nu stea locului niciodată și cum să ceară cu insistență ceea ce își dorește. ”
Paulo Coelho

Publicat de pe WordPress pentru Android

Reprezentativ

Compunere …sau nu ? :)


Acuma se mai întâmplă să nu am nici cea mai vagă idee, despre ce aș dori să scriu și eu despre primăvară….
Aaaaaaahsaaa 🙂
Lipsă totală de inspirație, că tot citind pe ici pe colo, am hotărât, io nu scriu !
No sigur, știu și io că e primăvara, da dacă n-am, n-am și gata (sigur n-am inspirație, restu’ toate sunt la locu’ lor).
Bineeee !
Atunci m-a apucat cititu compunerilor, alea pe care le scriam și io când era obligatoriu.
Și am dat iama prin compuneri…
Nu vă spun unde, nici cine. Da mie mi-a plăcut ! Că no, și io cine știe ce tâmpenii oi fi scris. Știu doar că pentru „porundel” am primit bătaie …cu pernuțe aruncate, altfel nu ajungeau.
No
E o zi de primavara. O adiere de vint a adus mirosul florilor de primavara. Copacii inmuguritii sia deschis aripile roz cu alb ca sa poata zbura…
Pasarile au venit pe la noi….pasari de tot felul…flori de toate culorile…
Primavara e spectaculoasa in felul ei…”
Eh, asta a fost tot. Bine că am reușit și io să scriu despre. Acuma sincer, mie îmi place „compunerea”.
Inocența !

image

…în primăvara.

image

Publicat de pe WordPress pentru Android

Reprezentativ

Miriam și muntele


       Dacă a fost liniștită toată ziua, am bănuit că spre seară Miriam se va „răzvrăti” într-un fel specific ei.
Am ieșit pe terasă sa privesc apusul care acoperea muntele.
    Aduceam în minte cântecele bunicii, îmi răsunau ca un murmur obosit și trist.
    Nu am priceput niciodată ce anume murmura ușor …
    Miriam a apărut în liniștea șoaptelor din amintirile mele. Ținea cu grijă în mâini globul cu îngeraș. Trebuia sa-mi imaginez că în mod sigur dorește să „discutăm”, era noul ei mod de abordare.
– Miriam, e răcoare !
– Și dacă e, tu de ce „stați” ?
– Cine , Miriam ? Sunt doar eu…poate ai dorit să spui „stai”, nu ?
– Nuuu, stai de vorbă cu muntele, te-am urmărit din ușă…
    Am remarcat aceeași privire plină de taina, ochii ei mari, căprui ascundeau parcă misterele universului.
– De ce ai adus globul ?
    Fără să-mi răspundă s-a așezat lângă mine și a rămas tăcută o vreme.
    Am privit-o îndelung, era ciudat cât de mult semăna cu mine.
– Miruna, unde este gândul ?
    No, mai întrebări filosofice îmi trebuiau, aproape că nici eu nu știam.
    Am privit globul așezat pe măsuța de lemn.
– Acolo, în globul de sticlă…

image

   M-a privit mirată, sigur nu se aștepta la un răspuns atât de nepotrivit.
– Miruna ! Eu sunt mică, vreau să-mi spui adevărul, de ce mă „aduci în erori” ?
Sigur, vina îmi aparține. Îi citeam adeseori, reținea expresii și le aducea în conversații. Am zâmbit.
– Vezi, râzi de mine, poți să te gândești la ce aș vrea să te întreb ?
    Fără să aștepte răspunsul, m-a întrebat șoptit, cu glasul aproape pierdut în interiorul sufletului dacă o mai „păstrez”. Era pentru prima dată când mă intreba așa ceva. Am tăcut.
– Miruna, știu eu unde este gândul, e în munte ! Acolo adună oamenii gânduri și le iau înapoi când au nevoie de liniște.
    Am aprobat-o în grabă, de teamă să nu îi vină în minte și alte întrebări inspirate de liniștea serii și a tainicului munte…
    Am rămas tăcută și tristă privind către un alt gând…Miriam, adevărul despre Miriam.

image

” Toate fericirile se sprijină pe iluzii. Adevărul nu face altceva decât să sfâșie vălul cu care se acoperă ochii ce nu vor să vadă realitatea. „

_ Mihail Drumes

Publicat de pe WordPress pentru Android

Reprezentativ

„SOPHIA LOREN Style in the 50’s movie inspire Dolce&Gabbana” pe YouTube


#dgdolcerosa#dgbeauty#only Sophia
Sophia Loren style în the 50’s movie inspire Dolce&Gabbana collection.

Publicat de pe WordPress pentru Android

Reprezentativ

„Once Upon A Time…” by Karl Lagerfeld” pe YouTube


Fashion și muzica lui Puccini.
„Ah finalmente”& „Io De’ Sospiri”
Extract from „Tosca”_ Giacomo Puccini
” Once Upon A time…” by Karl Lagerfeld.

Publicat de pe WordPress pentru Android

Reprezentativ

Las Ramblas_Palau de la Musica Catalana


       Am considerat tot timpul ca simplitatea inseamna eleganta, doar ca…in fata Palatului muzicii catalane mi-am amintit celebra maxima a lui Ludwig Hevesi :” Fiecarei epoci arta sa _ artei libertatea sa.”

   Palau de la Musica Catalana nu inseamna doar concerte intr-o sala maiestuoasa, inseamna in primul rand o arhitectura deosebita, o imbinare de stiluri arabe si spaniole. E simplu. M-a fascinat. M-am gandit cateva clipe inainte de a ramane efectiv „cu gura cascata” 🙂 sa las in seama criticilor de arta sa aprecieze stilul arhitectural. Palatul l-am descoperit mergand alaturi de cineva drag mie, printr-un labirint de stradute inguste in cartierul La Ribera. E clar. Doar cine cunoaste Barcelona poate sa iti deschida ochii si mintea.

        Sculpturi, mozaicuri, vitralii colorate, trecadis, cornise si capiteluri sculptate…nu puteam sa ma concentrez sa vad ansamblul.Cateva picaturi de ploaie ne-au dus pasii catre o cafea servita elegant in interiorul palatului.

          Atunci am ascultat doar…sala de concerte este singura sala din Europa iluminata in totalitate ziua de lumina naturala. Vedeta salii este luminatorul, fascinant prin forma. Are forma unei picaturi de apa si simbolizeaza soarele. M-am intrebat atunci si ma intreb si acum aflandu-ma pentru a nu stiu cata oara in Barcelona de ce trebuie sa ma regasesc in locuri necunoscute, de ce nu am timp sa vad …de ce ???

              Nu ma mai intreb. Am hotarat ca daca singura mea dorinta este sa zbor mereu intre cer si pamant spre destinatii necunoscute, asta voi face ! 🙂

               Palau de la Musica Catalana este opera arhitectului Lluis Domenech i Montaner iar constructia a durat trei ani (1905 – 1908).

   …astazi doar atat..vreau sa revad Mediterana 🙂 ….si mi-a spus „avem timp” :)…cred ca are dreptate !