Păi? Compunere în ianuarie 😀


Dacă -i iarnă m-am gândit să aduc puțin „romantism” 😂..

Că nu de alta, da’ numa de iubiri de toate vârstele și felurile citesc. Oameni buni, e iarnă adevărată, iarna aia care pe mine mă face să țopăi de bucurie, da no, fiecare cu gândurile lui. Și când caut una, de obicei găsesc ce nu caut (nestatornica e numele meu 😊).Gata, acu despre compunere. Nu nu, nu io am scris-o ! 😂

298 de gânduri despre „Păi? Compunere în ianuarie 😀”

      9. Nu am muze… ai folosit un plural impropriu situației. Și culmea e că… ceea ce scriu, e răspunsul la întrebare. O întrebare ce o gândești, nu o numești. Momentan e fără… făra muze, desigur. E doar dor.

        Apreciază

      31. Știi ce ador eu la tine??? Faptul că nu poți să taci, trebuie să ai ultimul cuvânt. Suntem la fel să știi. Ai acel ceva, care le lipsește tuturor. Știi tu…

        Apreciază

      1. Unde? La zăpadă? 😀
        Sunt cam departe și acum, cel puțin nu este. Dar parcă văd că e după colț ninsoarea. Că iernile sunt ierni pe-aici, în țara lui Moș Crăciun. Mă bucur că te-am descoperit. 🙂

        Apreciat de 1 persoană

      3. Și eu sunt mereu în zbor… acum am poposit de niște ai în țara frunzei de arțar. Însă de sărbători am fost acasă, la Cluj. Nu că acum n-aș fi acasă 😀 . Așa sunt eu, cu două acase. 😀
        Îmbrățișări și de peste ocean, Maria!
        Em

        Apreciat de 1 persoană

      3. Îmi scrii ce vrei tu 🙂 îmi pla scrisorile… îmi plac muuuult! Hârtia însemnată cu semne de cerneală… așteptarea scrisorii, bucuria de a o ridica… nerăbdarea de a o desface… am 32 de ani…. acum 20 de ani, în martie, am scris prima mea scrisoare! Reală

        Apreciază

      75. Da, da… rațiunea. Știi care e cea mai interesantă parte a unui arcaș? Creierul… nu e chiar o ființă instinctivă, totul vine matematic calculat. E primejdios de… ofensiv, dacă dă drumul îndrăznelii, curiozității și șarmului. Desigur, sunt normele sociale și instinctul de conservare ce îl înfrânează. Imaginea e… exponențială. Dar când dă frâu liber spiritului, e de poveste. Maria, tu ce mai faci?

        Apreciază

      76. Așa, că bine zici! Totul e în matematică! Da cum io nu știu, întreb! Care parte a creierului, serios nu mai știu.
        Spiritul îmi este de mare ajutor când scriu, alea niște mici fragmente, un cuvânt este suficient să-mi declanșeze o poveste. O scriu repede, să nu uit esența. Sigur, ai dreptate!
        Instinctuali suntem în stare rațională, spiritualitatea coexista și in acest ambient.
        Pffff, frâu liber ! Atunci apar minunile ascunse în fiecare dintre noi. Ce fac?
        E de poveste!!! Încă nu spun, citesc cu „ardoare” despre cică iubirea intre o bloggerita /scriitoare și un scriitor /blogger ,sa vezi mon cher ce întâmplări de senzație, habar n-am cum am ajuns pe acolo, da mă delectez …😂😂😂

        Apreciază

      80. Fără!
        E doar divertisment pentru mine. No, aiureala . În general oamenii care nu au o viata reală rațională, trec prin traume psihice greu de imaginat, cred io.Da no, fiecare cu ale lui.

        Apreciază

      96. 😂
        Se practica în toată lumea, nu doar în India.
        Da până la urmă, nici asta nu contează. Trebuie să conștientizezi că ești special și atunci totul devine limpede..

        Apreciază

      102. Când ma uit în oglinzi îmi vad toate izvoarele spiritului țâșnind prin irișii care caută „corola de minuni” . Ahaaa, da nu ma uit. Uneori îmi este frica să-mi privesc ochii, au întunericul nopții. Pai nu îți spuneam cândva ca sunt spirit de Maleficent, deși par sensibilă ? Aparențe!
        Realitatea? Nestatornica și egoistă 😀
        Somn liniștit!

        Apreciază

      103. Și eu spun despre mine că sunt urs mare și rău… dar nu-i așa. Urs sunt… dar și regina avea inimă bună, restul era doar o mască. Ceea ce cred că faci și acum. Fricoasă… nu altceva

        Apreciază

      104. Mare și rău! Frică?
        Mască. Sunt cuvinte. Orgolii, putere, dorințe, eșecuri, cuvinte. În fiecare dintre noi coexista toate. As spune că frica o atribui doar gândului către moarte.
        Zi faină! 😊

        Apreciază

      106. Prajiturica io ? 😂
        Înghețată da ! Nu-mi plac prăjiturile. Prefer o linguriță de ghimbir și lămâie 😀.
        Pai ce sa fac, am fost mereu soldat , fetițele nu doreau să se joace cu mine. Băieții m-au acceptat cu o condiție , sa fiu doar soldat 😂.

        Apreciat de 1 persoană

      107. Deci ești obedientă. Cum te pun așa stai… mno. Trebuie să lucrăm la capitolul nervi! Răzvrătire 🙂 și după 45 de ani de viață, tot soldat?

        Apreciază

      108. Indiferent după 😂,20,30,40..80 dacă mai ajung până atunci.
        Cine sa mai lucreze ?
        Stau excelent cu sistemul nervos. Sigur, oameni suntem, trecem prin stări diferite funcție de percepția personală față de mesajele care vin către noi.
        Mishuk, cred că suntem responsabili pentru stările noastre. Este doar părerea mea, nu obișnuiesc să intru cu forța în suflete, când ceva nu corespunde principiilor mele, prefer o „retragere” onorabilă.
        Zi faină! 😊

        Apreciază

  5. Buna seara Maria !
    Nu esti singura fiinta care iubeste IARNA ! 🙂
    Si EU o iubesc pentru ca e plina de mistere iar la gura sobei cand vantul bate in horn iar fulgii si vantul in ferestre, o CANA cu ” VIN fiert ”
    http://amintiriamintiri.wordpress.com/2017/01/10/
    in scortisoara, miere de albine si putine boabe de piper,
    fac diferenta dintre IARNA si VARA ! 🙂
    In rest, fiecare isi petrece VACANTA cum vrea , nu cum vor altii ! 🙂
    Cineva mi-a spus sa ma duc in Turcia dar EU am fost in CROATIA ,

    pentru ca , asa am vrut EU !!! 🙂 🙂 🙂
    Seara faina Maria ! 🙂
    Aliosa 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

    1. Alioșa, iarna îmi amintește de bradul argintiu din camera mea, de ceaiul cu arome de ghimbir, scorțișoară și lămâie, de fructiera plină de „poame” de la bunica, de zăpada care-mi bucura sufletul, de flăcările jucăușe care dansau mistere din povestea iernii pe pereții camerei…de mine copilul fericit…
      Asta înțeleg eu prin iubire, aia curata, neatinsă de timp. Cartea pe care o scriu este dedicata părinților și bunicilor mei…
      Sigur, destinația unei vacanțe este alegerea ta, nu am ținut cont niciodată de recomandări. Nu am fost în Croația, am auzit ca este frumos…
      Seară faină și ție!
      Cu drag pentru un suflet frumos! 😊
      Maria

      Apreciază

      Răspunde

  6. Când era la şcoala generală, fiica mea a avut o asemenea idee, atunci când s-a zis că nu mai este permis ca elevii să aibă teme pentru vacanţă, iar învăţătoarea continua să le ,,dea” asemenea teme… Aşa că, libertatea de a avea propria opinie, cum am putea-o îngrădi?

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

    1. Nu aș fi persoana potrivita să răspund, asta pentru că nu am avut parte de așa ceva.
      Dar ! Personalitate unui copil se accentuează funcție de mediul în care se dezvolta, cred eu. Fiica ta cred că știa exact ce dorește. Și asta îmi reamintește mereu de faptul că tatăl meu a fost intrigat când i-am explicat că doresc să fiu tractorist, evident eram micuță.
      Dacă rațiunea este corecta, nu văd de ce nu!
      Un an nou plin de bucurii! 😊

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde

      2. Alioșa, mulțumesc!
        Recunosc, am avut părinți minunați. Din păcate au trecut în altă lume prea devreme…
        Dar acum ii iubesc mai mult, le mulțumesc în fiecare seara pentru tot ce miau oferit…
        Noapte liniștită! 😊

        Apreciază

    1. Pai este, vad si eu, dar nimeni n-o comenteaza. Oare de ce?
      Eu as spune ca elevul era cam bou. Putea sa scrie orice, ca nu vacanta lui interesa pe cineva, ci felul cum o asternea pe hirtie. Vacanta fiind doar o tema ajutatoare, fiind de data recenta. Ca daca ar fi scris la misto, era cum era, dar boul vad c-a luat-o la vale rau de tot. Asa ca tot mai bine sa vorbim de frigide 😆

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde

  8. Hai să dansăm, vrei? Afară, prin zăpadă! Chiar nu contează că-s -20 de grade, mie-mi place, că am fulărel 😉
    Şi… e treaba noastră personală, nu trebuie să raportăm nimănui despre asta. Păi, ce? Noi nu putem merge la curtea europeană să trimitem scrisori prin poştă? 😀 .D

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde

      4. Este…și Tanu va rămâne mereu aici. Era atât de frumos, deși orb mă aștepta la ușă. Știa când plec, de multe ori lipseam cate o lună întreaga. De câte ori vin de la aeroport îmi amintesc cât de trist m-a așteptat ultima data, cred că știa…

        Apreciat de 1 persoană

  13. Pe gerul ăsta se țopăie de frig ..dar dacă tu spui că de bucurie.. mă rog, un caz particular de… 🙂 . Particular de ce?? E treaba mea personală, opinia personală, etc… :)))) muhaha

    PS:
    Te aștept să mai postezi. 😉

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

Lasă un răspuns către Andrei Cărăușu Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.