Revista

                                                                                                                                               După o zi plină,obositoare  mi-am amintit că vreau să-mi dăruiesc o păpușă.

                                                                      

   Mi-am amintit de Pinocchio lui Carlo Collodi. Nu, nu vreau o păpușă din lemn deși povestea îmi place. Îmi place și Buratino din povestea „Buratino și cheița de aur”, povestea lui Alexei Nicolaevici Tolstoi, inspirată din Collodi.

   Am citit undeva despre artista Marina Bychkova, care a creat păpuși care nu știu sa zâmbească. Când le privești ai senzația ciudată că doresc să-ti povestească ceva anume. Nu sunt statice.

  
  Deși dintotdeauna mi-am dorit ceva mai deosebit, și desigur vorbim acum despre păpuși, greu am descoperit ceva sa- mi placă.
    Am trecut „in revistă”, cică așa se spune :D, plictisită și plictisitoare pentru amicii mei, toată gama papuşărească. Nimic.
     Undeva la parter am găsit o revistă aruncată de cineva care probabil, nu a fost tocmai mulțumit de ea.
    Obosiți de hoinăreala mea, prietenii mei au hotărât să mă pedepsească, târându-mă într-un club mizerabil pentru gustul meu.
    Am înghițit în tăcere „pedeapsa”, deși pana la urmă îmi meritam soarta .
Mi-am amintit de revista aruncată printre ceștile de cafea și am început să o răsfoiesc. Ciudate păpușile din revistă. Mă priveau triste. Mă întreb la ce anume s-au gândit „creatorii” fețelor triste. Am închis revista. Știu doar că nu o voi lua cu mine. Și sigurrr 🙂 nu mai vreau păpuși. Nu ca cele din revistă…

Imagini: Pinterest

   Privite cu atenție, lasă impresia că au avut cândva poate o viață reala…sau o menire ?

    

Publicat de pe WordPress pentru Android