Sfârșit de toamnă


Pășesc încet …e frig.
Plouă printre sicriele ascunse sub lespezile tăcute. Cenușiu. E doar o singură nuanță. Cenușie. Flori și coroane triste. Crizantele albe, adunate în mâinile mele par brusc ciudate în cimitirul pustiu. Și plouă. Privesc în jurul meu și caut cu tristețe pinul.
Aha,  văd obeliscul. Sunt aproape de ceea caut. Mă mișc cu greutatea omului care se întreabă _” omul apare în lume ca neant ? „, și destinația este aici ?
Așez cu grijă florile pe lespedea rece.
Mă obsedează imagini trecute de toamnă.

image

Noiembrie trist.
Și mă întreb ce se întâmplă după moarte.
Nu am lacrimi, s-au sfârșit atunci,  ultimul drum…au plecat toți în toamnă.

Destine…intre Eliade si Sartre

wpid-wp-1448108464605.jpeg

 

Publicat de pe WordPress pentru Android

21 de gânduri despre „Sfârșit de toamnă”

      1. Vinzi trabantu la nemția, că ăia sunt disperați… după piese de muzeu și… îți iei iaht. Și vii în atlantic… că nu mai răzbesc. Mă aleargă rechinii

        Apreciază

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.