Miriam


 Neanteleasa in noaptea plina de praf stelar, Miriam se intreba de ce nefericirea este de fapt o fericire ascunsa.

Gandul fugea printre coliziunile galactice. Un nor de praf fierbinte   invaluia amurgul verii.Inserarea era o metamorfoza vizuala pentru Miriam.

      Obicei ciudat….                   

Seara,vara,terasa ,muntele vazut din departare avea configuratia unui castel parasit,gri,fara umbre.

Astepta in liniste cu ochii inghetati in timp, printre efectele de praf stralucitor…poate a explodat o stea ?

Albastru adanc al cerului stralucea cu efecte de conffeti reflectorizante.Miriam a ramas agatata in asteptare catre stralucirea stelelor.Clipeau ?

Atunci a inceput povestea…

Exista undeva dupa dealul cu povarnis de pietre ascutite o campie, numita de localnici „Satu’ batran”. O pajiste mare cu urme adanci in pamantul uitat de vreme. Poveste fara sfarsit. Putini batrani au ramas spre aducere aminte despre locul de unde s-a format comunitatea.

 

Anunțuri

Autor: Maria

...sunt gând, pot fi culoare, sunt clipă, pot fi fulg de nea, sunt rațiune, pot fi ploaie de vară, sunt tot ce Universul a imprimat în toată structura mea umană...

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s